Natura are nevoie de vocea ta. Din 13 octombrie începe campania de semnături pentru inițiativa europeană „Drepturi pentru Natură”

O campanie europeană care își propune să ofere naturii drepturi juridice începe oficial pe 13 octombrie 2026, iar România are de strâns cel puțin 80.000 de semnături pentru ca inițiativa să ajungă în atenția Comisiei Europene.

Inițiativa Cetățenească Europeană „Rights for Nature – Drepturi pentru Natură” urmărește recunoașterea ecosistemelor, precum pădurile, râurile sau Delta Dunării, ca entități care au dreptul să existe, să se regenereze și să fie protejate prin lege.

Campania este coordonată în România de Pachamama România, iar în următorul an voluntarii organizației vor participa la maratoane, evenimente pentru copii, acțiuni dedicate studenților și alte evenimente publice pentru a strânge semnături.

„Avem nevoie de un milion de semnături în întreaga Uniune Europeană, iar România trebuie să contribuie cu minimum 80.000 într-un an”, a declarat Alexandra Postelnicu, președinta Pachamama România.

Pachamama România îi invită pe cei care vor să susțină inițiativa să urmărească activitățile organizației și să semneze petiția începând cu 13 octombrie, când campania este lansată oficial la nivel european.

De asemenea, organizația caută voluntari care să se implice în promovarea campaniei la evenimente sportive, în universități și în comunitățile locale.

De unde a pornit ideea „Drepturilor Naturii”

Conceptul pornește din Ecuador când, în 2008, țara sud-americană a devenit primul stat din lume care a consacrat în Constituție drepturile naturii, inspirându-se inclusiv din perspectiva comunităților indigene asupra relației dintre oameni și mediul natural.

Pentru Alexandra Postelnicu, schimbarea nu înseamnă doar o modificare de limbaj juridic, ci o schimbare de paradigmă. „Natura, de obicei, este considerată ca o resursă în legislația actuală de mediu”, spune președinta Pachamama România. În schimb, Drepturile Naturii pornesc de la ideea că ecosistemele au propriile cicluri vitale și că trebuie să existe un cadru juridic prin care acestea să poată fi protejate atunci când sunt grav afectate.

„Legislația de mediu nu vorbește de capacitatea ecosistemului de a se regenera și de a-și păstra ciclurile sale vitale”, explică Alexandra Postelnicu.

Ce s-ar putea schimba pentru un cetățean

Una dintre cele mai importante componente ale inițiativei europene este rolul pe care l-ar putea avea oamenii în protejarea ecosistemelor.

În prezent, un cetățean care observă degradarea unei păduri, a unui râu sau a unei alte zone naturale are la dispoziție anumite instrumente administrative și juridice, însă nu poate reprezenta direct ecosistemul ca entitate cu drepturi proprii.

Inițiatorii proiectului susțin că noul cadru legislativ ar putea schimba această situație.

„Inițiativa legislativă permite omului de rând să fie reprezentantul naturii în tribunal”, afirmă Alexandra Postelnicu. „Este o împuternicire a tuturor cetățenilor”, spune ea. Însă această împuternicire vine la pachet și cu o mai mare responsabilitate față de tot ceea ce ne înconjoară.

Educația, una dintre cele mai importante componente

Dincolo de schimbarea legislativă, reprezentanții Pachamama România vorbesc și despre necesitatea unei schimbări în modul în care oamenii percep natura.

„Să vedem natura nu ca o resursă, ca un bun de consum, ci să o vedem ca pe o ființă vie”, spune Alexandra Postelnicu.

Organizația desfășoară programe de educație și conștientizare în școli, licee și facultăți, acordând o atenție specială tinerilor.

Postelnicu povestește că a adus în România, începând din 2011, programe educaționale dezvoltate de Pachamama Alliance în Statele Unite, unde a fost voluntar pentru organizație. Programele au fost adaptate ulterior pentru România, cu un accent important pe adolescenți și tineri.

„Mi s-a părut că ei sunt cei mai deschiși și au puterea de a se adapta și acționa mult mai rapid”, explică aceasta.

Schimbarea de perspectivă ar trebui să înceapă, în opinia sa, de la lucruri simple: felul în care consumăm energie, produsele pe care le cumpărăm, cantitatea de plastic pe care o folosim sau alimentele pe care le alegem: ”Apropo de reciprocitate, este foarte important cum interacționăm unii cu ceilalți. În primul rând este respectul față de tine, respect care se referă mai ales la sănătate, ce mănânci, cum mănânci, în ce locuri mergi. Apoi este respectul pentru cei din jur și pe urmă respectul pentru natură.”

Uite cum te poți implica

Campania europeană pentru strângerea semnăturilor va începe pe 13 octombrie 2026 și se va desfășura timp de un an.

Cei care vor să urmărească proiectul și activitățile organizate în România pot accesa RightsForNature.eu și platformele Pachamama România. Obiectivul european este de un milion de semnături, iar România trebuie să contribuie cu cel puțin 80.000.

Pentru România, discuția poate avea implicații directe asupra unor teme precum protejarea pădurilor, conservarea Deltei Dunării, protejarea râurilor și tranziția către modele de dezvoltare mai sustenabile. Iar întrebarea de la care a pornit acest demers rămâne una simplă: dacă un ecosistem nu se poate reprezenta singur în fața legii, cine ar trebui să-i apere drepturile?

Sursa foto: Facebook/ Pachamama Romania