Ce a însemnat Dimitrie Gusti pentru București?

Dimitrie Gusti a fost un sociolog, etnolog, istoric, filosof, voluntarist și etician român. De asemenea, bărbatul a fost și membru al Academiei Române din 1919, ulterior președintele ei între anii 1944 – 1946.

Deși s-a născut la Iași, Capitala avea să îi fie casă de dezvoltare și concretizare și tot aici avea să își petreacă ultimele clipe.

După studiile primare, generale și liceale, acesta termină Facultatea de Litere, Drept și Științe, iar din 1899 se mută la Berlin pentru a aprofunda pasiunile sale și astfel vine acasă cu distincția de ,Doctor în Filosofie’.

În 1910 revine să predea în Iași etica și sociologia, iar din 1920 se transferă la Universitatea din București la aceeași catedră în cadrul Facultății de Litere.

Foarte puțini știu, dar Gusti a fost fondatorul Școlii Sociologice din București și a rezumat sistemul său sociologic la câteva enunțuri importante prin care este ținut minte:

• Societatea se compune din unități sociale, adică din grupări de oameni legați între ei printr-o organizare activă și o interdependență sufletească.
  
• Esența societății este voința socială.
  
• Voința socială depune ca manifestări de viață: o activitate economică și una spirituală, reglementate de o a activitate juridică și de o activitate politică.
  
• Voința socială este condiționată în manifestările ei de o serie de factori sau cadre care pot fi reduse la patru categorii fundamentale: cosmic, biologic, psihic și istoric.
  
• Schimbările suferite de societate în decursul timpului, prin activitățile ei și sub înrâurirea factorilor condiționanți, se numesc procese sociale.
  
• Începuturile de dezvoltare pe care le putem surprinde în realitatea prezentă și, deci, le putem prevedea cu o oarecare precizie, se numesc tendințe sociale.