Istoria Studiourilor Buftea: ar fi fost construite de Gheorghe Gheorghiu-Dej pentru fiica sa

Studiourile de film de la Buftea sunt cele mai cunoscute din România, iar tocmai datorită notorietății lor regizori din toată țara s-au îngrămădit să filmeze aici. Tot în locul acesta s-au născut cele mai bune filme românești, dar cu toate astea puțini știu povestea din spatele platourilor celebre.

Studiourile Buftea ar fi fost construite de dictatorul comunist Gheorghe Gheorghiu-Dej pentru fiica sa, care își dorea extrem de tare să fie o actriță cunoscută. De-a lungul anilor, aici s-au realizat producții românești de referință în film, dar și coproducții internaționale de mare amploare.

În anul 1957, platourile s-au dat în folosință, iar de atunci și până la căderea regimului comunist s-au produs peste 500 de filme de lung metraj și aproape toate coproducțiile românești. Astăzi, acestea sunt privatizate, devenind astfel o societate prestatoare de servicii.

Amintim că Studiourile au fost conduse pe rând de directorii: Pavel Constantinescu (1954-1955), Paul Cornea (1958-1965), Eugen Mandric (1965-1968), Petre Sălcudeanu (1968-1969), Lucia Olteanu (1969-1971) și Constantin Pivniceru (1971-1972).

Primele filme notabile realizate în perioada 1956-1969:

La moara cu noroc (1956);
Citadela sfărâmată (1957);
Două lozuri (1957);
Ciulinii Bărăganului (1957);
Alo?… Ați greșit numărul! (1958);
Viața nu iartă (1959);
Telegrame (1959);
Valurile Dunării (1959).

Darclée (1960);
Setea (1961);
Codin (1962);
Tudor (1962);
Pădurea spânzuraților (1964);
Titanic vals (1964);
Duminică la ora 6 (1965);
Răscoala (1965);
Serbările galante (1965);
Steaua fără nume (1966);
Dacii (1966);
Diminețile unui băiat cuminte (1966);
Șapte băieți și o ștrengăriță (1966);
Kampf um Rom II – Der Verrat (1968);
Columna (1968);
Tinerețe fără bătrânețe (1968);
Reconstituirea (1969).