Ultimele luni din viața Regelui Carol I: chinul fără ieșire din sufletul său – izbucnirea țării împotriva lui

Declanșarea războiului și mai ales neutralitatea României a produs în mintea și în inima Regelui o bătălie uriașă. Acesta nu știa dacă să asculte de țara pe care o conducea sau să abdice.

Regele Carol I avea un șir lung de întrebări care nu îi dădeau pace nici măcar noaptea. Acesta nu mai reușea să doarmă, să mănânce și să se concentreze pe strategiile de care avea urgentă nevoie.

Totul simțea că îi este peste puteri, dar îl durea enorm mai ales izbucnirea țării împotriva lui. În timpul acesta, avea presiuni puternice din partea miniștrilor Puterilor Centrale în care vedea mereu învinuirea intimă de trădare și răzvrătirea oamenilor politici.

,,Nu el trăda îndatoririle lui de Rege, țara era neîncrezătoare în judecata lui politică și disprețuind fără temei experiența lui, era nedreaptă, nedreaptă până la ingratitudine și până la cruzime. Iar se zbuciuma și iar nu-și găsea astâmpăr. După 47 de ani de domnie fericită nu se putea închipui un mai tragic sfârșit”, povestește I. G. Duca în memoriile sale.