Obiceiuri românești mai puțin știute: de ce este interzis să pomenești numele șerpilor în luna martie?

Poporul nostru are un istorie incredibilă în ceea ce privește tradiția și anumite obiceiuri. Desigur că printre acestea se numără și unele mai puțin obișnuite de care mulți au uitat în zilele noastre. Iată doar câteva dintre ele!

Nu se pomenește numele șerpilor în luna martie: în credința populară se crede că cel care va vorbi despre șerpi în acea perioadă benefică anului agricol riscă să îi întâlnească des atunci când va ieși la muncă.

Daolica mică: feciorii se grupau în seara de lăsatul secului de Paști, iar în două cete mergeau pe cele mai înalte dealuri din sat. Ei aprind aici focuri mari de pe un deal pe altul și încep să îi numească pe cei care au rămas necăsătoriți.

Strigătul lor se spune că le va aduce câte o soție, toate tinerele necăsătorite aflând astfel cine este singur și își dorește o familie. Obiceiul mai este păstrat doar de foarte puțini oameni în localități din Oltenia, Muntenia și Transilvania.

„Obiceiul are un scop satiric, e un fel de voce a satului care sancţionează anumite abateri. Această tradiţie le obligă de exemplu pe fete să respecte nişte norme, să fie harnice, pentru că altfel intră în gura satului”, precizează Elena Stoica directorul Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Vâlcea.

Datul găinii peste groapă: un obicei păgân respectat cu strictețe în unele sate românești este datul găinii sau a cocoșului peste groapa mortului. Cel care primește găina este de obicei groparul. Etnologii au explicat că acest obicei avea drept scop izgonirea duhurilor rele.

0 0 votes
Article Rating
Distribuie pe:

You may also like...

Subscribe
Notify of
guest

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments