Tradiții populare din mediul rural: ce făceau românii la înmormântări în vremurile apuse

Românii au avut de-a lungul secolelor tradiții și obiceiuri nenumărate. Poporul nostru era strict în special atunci când venea vorba despre înmormântarea unui membru din familie. Unele obiceiuri sunt privite acum ca fiind desprinse dintr-un film horror sau SF. Cu toate astea, erau respectate cu strictețe de cei mai mulți din vremurile apuse, mai cu seamă în mediul rural.

Acoperirea oglinzilor din casa decedatului: printre primele lucruri pe care obișnuiau românii să le facă la priveghi era să acopere toate oglinzile din casa celui care nu mai este în viață.

În tradiția populară se spune că sufletul său va rămâne blocat în oglinda neacoperită. Mai mult decât atât, cei care sunt superstițioși consideră că oamenii care se privesc în acest obiect din casa persoanei decedate vor fi următorii care vor pieri.

Cana cu apă sub sicriu și cele 12 Evanghelii: în unele zone din mediul rural se obișnuia să se pună sub sicriu o cană cu apă, care se sparge în momentul în care decedatul este scos din casa lui și condus pe ultimul drum.

De asemenea, în multe zone din Moldova, în drum spre cimitir, se fac 12 opriri pentru citirea celor 12 Evanghelii. La fiecare oprire, femeia care trebuie să facă asta se apropie de mașina mortuară cu pachetul care conține: o cană, o farfurie și un prosop, pachet care rămâne sub mașină pe tot parcursul drumului.

Tărâță și cenușă aruncată după alaiul funerar: În Câmpu Mare, românii obișnuiau să arunce pe drum cenușă și tărâțe în urma alaiului. În modul acesta, sufletul decedatului o să știe pe unde să se întoarcă acasă.

„Pe traseul dintre casa şi biserica, o femeie aruncă în urma mortului, dintr-o traistă, un amestec de tărâţe cu cenunşă, ca să ştie sufletul celui decedat cum să se întoarcă acasă”, explică etnologul Elena Stoica, directorul Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Vâlcea.