Harem: ce reguli stricte erau în Palatul Sultanilor și cum își puteau lua cadânele libertatea înapoi?

Haremul înseamnă în arabă ,,loc interzis”, dar de-a lungul timpului a fost asociat cu un paradis al plăcerilor carnale unde femeile ajungeau la mâna otomanilor. Cu toate astea, nu toate poveștile ajunse în prim-plan în toți acești ani sunt adevărate.

Multe din reprezentărilor pictorilor din diverse epoci arată doar fantezia din interiorul haremului. Una din poveștile cunoscute care schimbă perspectivele tuturor asupra instituției menționate este cea dintre Supeyman Magnificul și Roxelana, care ajunge dintr-o simplă sclavă să fie Hurrem Sultan, soția oficială.

Mai mult decât atât, dragostea lui Suleyman pentru ea îl face pe acesta să își reconsidere chiar și anumite decizii politice sau diplomatice. În primul rând, haremul a fost totuși parte integrantă în sistemul de robi din acele vremuri, chiar dacă din exterior părea un vis pentru unii oameni.

Cel mai mare harem a fost în Palatul de al Topkapi, unde erau 400 de sclave în anul 1475. Toate fetele treceau printr-un proces de educație și instruire, ulterior ajungeau după câteva etape sub supravegherea lui kahya kadin-ei (femeia principală).

Acestea trebuiau să învățau principiile islamului, broderie, cusut, dans, cântat sau teatru de marionete. De asemenea, ele erau nevoite să accepte toate regulile Sultanului și să îl întâlnească doar atunci când voia el.

Dacă una dintre ele reușea să nască un băiat, trecea la rangul de baș-kadin și se bucura de întâietate. În cazul în care o cadână nu ajungea să facă un copil în primii 9 ani petrecuți în harem, Sultanul îi semna un certificat prin care îi oferea libertatea deplină.

0 0 votes
Article Rating
Distribuie pe:

You may also like...

Subscribe
Notify of
guest

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments